Dave Chappelle îți arată pe Netflix că, uneori, comedia te și enervează la culme

Sticks and stones, în engleză, e o construcție notorie. Iar Dave Chappelle le-a luat ca titlu pentru cel mai nou special dat pe Netflix. De când a apărut, internetul s-a umplut de tot felul de păreri despre material. Majoritatea de ordinul critic. La o simplă căutare pe Google după numele show-ului, am găsit pe primele două pagini numai articole critice la show.

Titlul show-ului lui Dave Chappelle de pe Netflix e o trimitere directă la fraza asta: „Sticks and stones may break my bones but names will never hurt me”. În traducere liberă sună cam așa: bețele și pietrele îmi pot rupe oasele, dar insultele nu mă afectează. Nu-ți dai seama de ce a ales numele ăsta decât când începe Chappelle să îți spună subiectul show-ului: perioada dubioasă în care trăim și în care orice glumă e luată în serios.

Când cauți acest show pe Google, primul rezultat e fix pagina de Rotten Tomatoes care arată un scor de 35% din partea criticilor și, din fericire, un scor de 99% din partea audienței. Ce-i drept, scorul criticilor nu trebuie luat ca o referință, pentru că reprezintă media a 17 critici, în timp ce un film oarecare adună o medie de la sute de critici. Deci, e irelevant.

Sticks & Stones de pe Netflix îți arată un fel de umor incomod

Asta nu înseamnă că nu există un val de oameni care sunt, pur și simplu, revoltați pe glumele lui Chappelle din show-ul de pe Netflix. Practic, lumea este ofensată pe umorul care a format industria de stand-up. În anii ‘80 și ‘90, tipul ăsta de umor era norma, îl găseai în seriale, gen Seinfeld, și în majoritatea show-urilor de stand-up.

Acum, din păcate, a început să fie tot mai rar. Și nu pentru că nu mai există oameni în industrie care să vină cu astfel de materiale, ci pur și simplu pentru că ne aflăm într-o perioadă în care orice poate ofensa.

În ultimii ani, am avut parte de o grămadă de mișcări, dezvăluiri și acțiuni care să schimbe întreaga societate în mai bine, cum ar fi #MeToo, marșuri pentru minorități, comunitatea LGBT primește drepturi legale în tot mai multe țări sau celebrități cu istoric criminal care dau în sfârșit piept cu justiția. Lucruri bune, lucruri excelente care aduc în atenția publică subiecte delicate care au fost băgate sub preș de zeci de ani.

Asta nu înseamnă că toate aceste întâmplări trebuie înghesuite într-o bulă și ferite de discuții, ca nu cumva să se ofenseze diverși spectatori. 

Se întâmplă însă asta. Se insistă prea mult pe vorba aia că „nu poți glumi chiar cu orice”. Ba poți, atât timp cât gluma nu se transformă într-un atac direct și deloc necesar. Aici s-ar încadra singura mea critică pe care o am la Sticks & Stones.

Chappelle i-a luat puțin apărarea lui Kevin Hart, un comediant și actor care și-a pierdut șansa de a prezenta premile Oscar din cauza unor (cel mult) glume homofobe de acum zece ani. Glumele erau mai mult păreri despre cum i-ar da fiului său în cap cu căsuța de păpuși, că nu-i o jucărie de băieți și e gay. Mă rog, nu era asta o problemă, că oamenii se mai schimbă și nu trebuie distruși de o chestie care nu-i mai reprezintă, atât timp cât dovedesc că au depășit momentul.

Problema e că Hart a refuzat ocazia de a-și cere scuze și a vorbi despre asta, ocazie care i-ar fi permis să prezinte Oscarurile în continuare. N-a fost să fie.

În rest, show-ul lui Chappelle de pe Netflix a fost ca o portiță în timp, un spectacol care amintește de niște vremuri în care nu exista frica asta de a ofensa. Și era nevoie de un astfel de material, pentru că majoritatea comedianților evită o grămadă de subiecte, de teamă că le-ar pune capăt carierei.

Sigur, David Chappelle este un titan al stand-up-ului, un om care a reușit să mențină același standard indiferent de cum s-au schimbat gândirile. Rămâne de văzut dacă va reuși să motiveze alți oameni din industrie să continue în același stil sau va fi un fel de „last man standing”.

• Sticks & Stones e disponibil pe Netflix aici.